Ura străveche a islamului față de evrei

Într-unul din articolele precedente în care am discutat despre islam și anticristul islamic, am amintit în unele momente de ura profundă a islamului și adepților săi față de evrei. În articolul de față, vă voi împărtăși mai multe detalii despre acest subiect. Mare parte din informațiile pe care le voi rezuma în articolul de față sunt preluate din cartea ”Anticristul islamic” scrisă de către Joel Richardson a cărei traducere în limba română a apărut în anul 2017 la editura Soli Deo Gloria. Acestora le voi adăuga și anumite comentarii proprii acolo unde voi considera că este necesar. 

Tot în articolul menționat mai devreme am discutat și despre viziunea islamică asupra sfârșitului lumii. Ei bine, în ceea ce privește acest lucru islamul prevede convertirea în masă la această religie a creștinilor și a evreilor, dar cu toate acestea narațiunea islamică privitoare la sfârșitul lumii face o diferență între destinul final al creștinilor și cel al evreilor. În versiunea islamică a zilelor din urmă, vedem că toți creștinii fie vor accepta islamul, fie vor fi omorâți. Privind această imagine, este imposibil să afirmăm că islamul are vreo afinitate reală pentru creștini sau creștinism. Dar dacă privim la învățătura și tradițiile islamice referitoare la evrei, observăm că unicul destin pe care islamul îl rezervă evreilor este acel al unui absolut și total măcel.

Putem observa în tradițiile islamice o ură înverșunată și extrem de perseverentă față de evrei, aproape identică cu ideologia exprimată prin nazism. Coranul și tradițiile islamice sprijină pe deplin și cultivă această ideologie a urii. De exemplu, iată ce spune Coranul atunci când vorbește despre evrei:

”Între ei și noi (Allah) a așezat dușmănie și ură până în ziua judecății. Ori de câte ori ei aprind focul războiului, Allah îl stinge; dar ei se căznesc (fără încetare) să pricinuiască rău pe pământ. Iar Allah nu-i are la inimă pe aceia care fac rău.” (Sura 5:64; traducerea Yusuf Ali)

Versetul acesta ne lămurește că va exista ”dușmănie și ură” față de evrei până la sfârșitul acestei ere. Și cam până aici le-a mers celor care pretind că disprețul Coranului față de evrei se limitează doar la incidentele istorice specifice din cariera lui Mahomed. Coranul nu doar că îi portretizează pe evrei ca fiind cei ce încep războaie și umplu pământul de rele, ci susține și că Allah a fost atât de dezgustat de ei încât i-a blestemat și i-a prefăcut pe mulți dintre ei în ”maimuțe și porci”, atribuindu-le ”rangul” cel mai de jos în rândul oamenilor:

”Când în insolența lor au încălcat (toate) interdicțiile, le-am spus: ”Fiți maimuțe, disprețuiți și respinși.” (Sura 7:166; traducerea Yusuf Ali)

”Aceia care și-au atras asupra lor blestemul și mânia lui Allah, dintre care pe unii i-a prefăcut în maimuțe și porci, aceia ce se închină răului – aceștia sunt (de multe ori) mai răi în rang și mult mai departe de cărarea cea dreaptă!”(Sura 5:60; traducerea Yusuf Ali)

”Și bine i-ați cunoscut pe aceia dintre voi care au păcătuit în privința Sabatului. Le-am spus: ”Fiți maimuțe, disprețuiți și respinși.”” (Sura 2:65; traducerea Yusuf Ali)

În rândul musulmanilor mai antievrei și mai vocali, aceste versete au devenit preferatele absolute. În timp ce nazismul numea evreii ”scursori” subumane pentru a-și justifica tratamentele inumane aplicate evreilor, lumea musulmană urmează exemplul Coranului dezumanizând evreii.

Apologetul musulman se va grăbi să combată această idee susținând că, deși multe versete din Coran înfățișează evreii în această manieră negativă, sunt și altele care vorbesc despre ei în termeni mai pozitivi. Acest lucru este adevărat, dar în același timp foarte înșelător pentru cei care nu cunosc islamul. De ce? Pentru că, în acord cu teologia islamică, acele versete din Coran care par a fi ”drăguțe și amabile” față de evrei sunt înțelese a fi fost anulate de versetele ”revelate” lui Mahomed mai târziu în cariera sa ”profetică.” Acest lucru are la bază ideea de ”revelație progresivă” din islam, potrivit căreia, în cazul versetelor aparent contradictorii, ”revelațiile” mai noi încredințate lui Mahomed le neagă sau le anulează pe cele mai vechi. Aceasta este o doctrină consolidată și bine înțeleasă în islam, numită nasik (Gabriel, Mark A., Islam and the Jews, pag. 46-49).

Multe copii ale Coranului includ chiar și o diagramă la sfârșit care enumeră versetele care sunt mai vechi și pe cele mai noi, pentru ca musulmanii să știe care sunt anulate și care rămân valabile. Din cauză că versetele agresive și inflamatorii față de evrei cad în categoria celor mai noi, ele anulează orice ton care ar fi putut părea mai împăciuitor. Înțelegerea aceasta este înrădăcinată în lumea islamică.

Urmărind rădăcinile și dezvoltarea urii față de evrei în islam, putem observa că aceasta nu se limitează doar la Coran, ci pare să-și găsească o expresie chiar mai deplină în infamul hadit despre măcelărirea finală a evreilor. Iată ce spune:

”(Mahomed a spus): Ceasul din urmă nu va veni până când musulmanii nu se vor lupta cu evreii, iar musulmanii îi vor omorî, până acolo încât evreii se vor ascunde după o piatră sau după un copac, iar piatra sau copacul va spune: ”Musulmane, sau slujitor al lui Allah, în spatele meu se află un evreu; vino și curmă-i viața”; dar copacul Gharqad nu va spune așa, căci este copacul evreilor.” (Sahih Muslim, cartea 041, nr. 6985)

Această credință apocaliptică a unei viitoare lupte cu Israelul și omorârea tuturor evreilor este adânc înrădăcinată între musulmani. Să nu uităm faptul că aceste versete din Coran și aceste tradiții antievreiești datează de mai bine de 1000 de ani. Aceste tradiții islamice sacre ale unui măcel final al tuturor evreilor nu pot fi atribuite conflictului actual cu statul Israel. Deși azi mulți încearcă să arunce vina pentru dușmănia musulmanilor față de evrei în exclusivitate în cârca sionismului și a așa-zisului abuz ”nazist” al victimizaților și ”asupriților” de palestinieni, pur și simplu nu se poate face asta cu onestitate și în cunoștință de cauză. Ostilitatea islamului față de evrei a existat încă de la începuturile sale.

Prin urmare, ura islamului față de evrei NU este un fenomen nou. Astăzi, este incontestabil faptul că islamul și lumea musulmană sunt cea mai importantă forță antievreiască de pe pământ. Palestinienii, în particular, folosesc un șablon apocaliptic antievreiesc ca bază pentru multe din acțiunile pe care le întreprind față de Israel și față de evrei.

Continue reading AICI

Vizionați și mărturia lui Mohamed:

sau